Depresia



Depresia este o tulburare afectivă, caracterizată prin apariţia unei trăiri de tristeţe sau de pierdere a speranţei pentru o perioadă mai lungă de timp. Datorită intensităţii sale şi datorită perioadei îndelungate, depresia duce la scăderea calităţii vieţii, a bucuriei de a trăi, la scăderea capacitatii de munca etc., uneori ajungându-se chiar şi la tentative de suicid.


Deosebirea dintre o supărare cotidiană şi depresia patologică o constă în faptul că în timp ce prima are cauze clare, exterioare care pot ţine de motive familiale, de boală, profesionale etc., depresia patologică are - pe lângă unele cauze care ţin de cotidian - şi o determinare inconştientă, necunoscută pacientului. Valuri, valuri de tristeţe, într-o revărsare nejustificat de mare inundă conştiinţa pacientului, copleşind-o, iar acesta nu-şi mai poate reveni şi se simte depăşit de situaţie. Putem astfel spune că supărarea este un fapt de viaţă, în timp ce depresia este o afecţiune psihică.


Depresia poate fi tratată psihiatric prin medicaţie specifică(antidepresive), însoţite uneori de consiliere psihologică, sau prin psihoterapie, cu menţiunea că psihoterapiile de factură afectiv-emoţională (al căror adept este şi subsemnatul), caută să ajungă la cauzele inconştiente ale depresiei, eliminându-le. Odată ce pacientul şi-a identificat cauzele inconştiente, el ajunge să se înţeleagă pe sine mai bine, îşi înţelege trăirile, gândurile şi emoţiile, câştigând treptat resurse pentru a depăşi starea de tristeţe care s-a transormat între timp dintr-o tulburare psihică într-un simplu episod de viaţă. Vindecarea nu constă doar în dispariţia simptomeleor (a stării de tristeţe) ci într-o tranformare a pacientului care va fi cu mult mai bine pregătit să facă faţă vicisitudinilor vieţii.